Caută
  • Andrei

Tradiții de Anul Nou în Bucovina - Mascaţii!

Ce e mai frumos de sărbători decât să te ure sau colinde un copil? Pot inversa întrebarea. Ce e mai frumos pentru un copil decât sa umble din casă în casă și să ure și să colinde? Îmi amintesc cu inima plină de bucurie de copilărie, când mă apucam din timp să învăț cea mai ușoară urătură, iar când venea ziua de ajun umblam pe la cunoscuți și necunoscuți să-i colind.


Anul nou vine cu nenumărate obiceiuri aici în Bucovina, unul dintre ele fiind urătorii care se maschează, se deghizează și capătă diverse roluri, dansează și produc diferite strigături, toate acestea fiind acompaniate de bătăi de tobe, sau fluerături. Cele mai întâlnite dintre acestea fiind: ursul, capra, căiuții, cerbul.


Ursul - este un joc bazat pe cultul ursului, moştenit de la geto-daci, care îl venerau ca pe un animal sacru. Forma capului de urs se obţine întinzând o piele de viţel sau de miel peste o găleată metalică, iar de la gât în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos, deşi la origini se folosea chiar o blană de urs.

Jocul ursului simbolizează schimbarea anotimpurilor, alungarea iernii geroase şi aducerea primăverii, ursul fiind considerat animalul ce poate învinge iarna. Dansul cuprinde moartea ursului, reînvierea, rotirea în cerc şi ridicarea pe acel toiag.


Capra - sau jocul caprei, este întruchiparea unui animal care a simbolizat personificarea prolificităţii zoologice şi fertilităţii telurice. Capra, îşi subordonează în timpul desfăşurării jocului, toate celelalte personaje, iar în unele zone, jocul apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra), în altele animalul fiind singur, însoţit doar de cioban, moş şi babă.

“Jocul caprei” presupune căderea acesteia dintr-un copac, îmbolnăvirea şi moartea, apoi învierea prin care îi distrează pe spectatori. Costumul este format dintr-un cap de capră, confecţionat cel mai adesea din lemn. Capra dansează pe ritmul sunetelor de fluieraş, dansul fiind extrem de energic.


Căiuții - Jocul calului are la bază cultul cailor practicat la solstiţiul de iarnă, la echinocţiul de primăvară precum şi la solstiţiul de vară, pornind de la întruchiparea plastică a unor simboluri mitice din tradiţia bucovineană, căci în credinţele arhaice, calul avea o funcţie de protejare a gospodăriilor şi bisericilor de spiritele rele. Căiuţii (căluţii) sunt mai larg răspândiţi în Bucovina, mai ales în zonele Dolheşti, Zvoriştea, Zamostea, Hârtop şi Fântânele, impresionând prin fast şi eleganţă.

Costumul de căiuţ este format dintr-un cap de cal din lemn, acoperit cu o pânză alba. Calul, un animal ce reprezintă în Bucovina protejarea gospodăriei, este un animal agil, imprevizibil. Tinerii dansatori trebuie să cunoască la perfecţie repertoriul, ei reprezentând tinereţea, vitalitatea.


Cerbul - Pornind de la simbolizarea, în mitologia populară românească, a purităţii şi dreptăţii, masca de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, cu un un maxilar mobil – clămpănitor, şi trup realizat dintr-un covor ornat cu năframe. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o mişcare exuberantă şi plină de vivacitate.

Cerbul este înconjurat de moşnegi şi babe, de muzicieni şi dansatori, îmbrăcaţi în costume populare. Obiceiul cerbului are predominanţă tot în Bucovina, iar în satul Corlata se întâlneşte cel mai fastuos alai, care încântă prin eleganţa jocului dar şi prin colindul de cerb care îl însoţeşte, fiind cea mai veche formă de colind din zona Bucovinei.


Aceste “bande” de urători pornesc de regulă la drum de dimineață și încheie abia a doua zi dimineața de urat. În orașul Gura humorului, aceștia se aduna la miezul nopții în centru orașului, urând și dansând cu toții printre spectatori, celebrând intrarea în noul an.


La voi ce tradiţii sunt de Anul Nou?


Sper că v-a plăcut acest articol, si vă invit să urmăriți și celelalte articole ale mele.

Vă invit să mă urmăriţi şi pe facebook şi instagram.


Un An Nou cu Bine!

Cu mare drag, Andrei!


382 afișare0 comentariu

© 2017 by Andrei Balău.